1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Flashmob la Ambasada Rusă de Ziua Libertății Presei

3 mai 2024

De Ziua Mondială a Libertății Presei, jurnaliștii moldoveni s-au adunat în fața Ambasadei Rusiei din Chișinău la un flashmob desfășurat sub sloganul „Uniți pentru libertatea presei. Adevărul nu poate fi suprimat!”.

https://p.dw.com/p/4fTqw
Protest la Chişinău
Flashmob organizat de jurnaliştii moldoveni în faţa Ambasadei Rusiei din Republica MoldovaImagine: Constantin Grigorita

De Ziua Mondială a Libertății Presei, jurnaliștii moldoveni s-au adunat în fața Ambasadei Rusiei din Chișinău la un flashmob desfășurat sub sloganul „Uniți pentru libertatea presei. Adevărul nu poate fi suprimat!”.

Este al treilea an consecutiv când jurnaliștii din Moldova vin la Ambasada Rusă de Ziua Mondială a Libertății Presei, condamnând uciderea jurnaliștilor liberi și suprimarea presei independente de către regimul de la Kremlin. „Protestăm atât împotriva războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, cât și împotriva mașinăriei propagandistice de război manevrate de la Moscova. Condamnăm politicile restrictive ale Kremlinului împotriva presei libere și ne solidarizăm cu jurnaliștii ruși independenți ale căror drepturi sunt îngrădite și care riscă ani grei de pușcărie pentru simplul fapt că încearcă să-și facă onest meseria”, a spus directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent din Moldova, Nadine Gogu.

Ministrul Apărării, Nosatîi: Trebuie să fim mai proactivi

Presa din Republica Moldova, mai liberă decât cea din România

Conform Indicelui Libertății Presei 2024, publicat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF), Moldova a pierdut trei poziții față de anul precedent, ocupând locul 31 din 180 de state monitorizate. Dar a fost, în 2006, și pe poziția 146 alături de state precum Angola şi Cameroon. Republica Moldova se situează acum în clasament între Spania și Austria - mai sus decât România (locul 49), Ucraina (locul 61) și Rusia (locul 162). „Căderea cu trei poziții este un regres tehnic după un salt semnificativ înregistrat anul trecut – o cădere în clasament care se explică prin înrăutățirea sau îmbunătățirea ratingului altor state. În general, cadrul legislativ vizând presa, în Moldova, s-a îmbunătățit. A fost adoptată inclusiv Legea privind accesul la informație, care, dacă ar fi implementată corect, ar face viața jurnaliștilor mai ușoară. Avem mai puține cazuri de abuz fizic asupra jurnaliștilor, dar persistă agresiunea verbală și limitarea accesului la informație, în special în Autonomia Găgăuză”, a comentat Nadine Gogul de la CJI.

Într-un mesaj adresat jurnaliștilor cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei, președinta Maia Sandu le-a mulțumit celor care își fac munca onest și servesc interesul public: „Să fii un jurnalist onest înseamnă să fii un jurnalist liber. Avem nevoie de cât mai mulți jurnaliști bine pregătiți, liberi să informeze cetățenii despre lucrurile importante pentru societate și curajoși în demascarea actelor de corupție indiferent cine le comite. Presa liberă înseamnă garanția unei societăți democratice”, a menționat șefa statului.

12 posturi TV propagandistice și sute de site-uri, închise

După invazia Rusiei asupra Ucrainei, autoritățile de la Chișinău s-au văzut nevoite să intervină „chirurgical” pe piața media suspendând licențele de emisie a cel puțin 12 posturi TV propagandistice, care justificau războiul Rusiei contra Ucrainei. De asemenea, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a blocat accesul la sute site-uri ce alimentau ura interetnică și susțineau narațiunile propagandei ruse.

Europeo: Republica Moldova - teamă de o agresiune rusească

Impactul acestor restricții a fost însă minim, Rusia și agenții ruși din Moldova dezvoltând o puzderie de platforme alternative toxice pe care le-au angrenat în războiul hibrid al Kremlinului contra guvernării pro-europene și a parcursului european al Republicii Moldova . Acestea au compromis dramatic percepția cetățenilor asupra mass media. Ultimul sondaj făcut public de Institutul Republican Internațional (IRI) evidențiază o scădere abruptă a încrederii populației în presă . De pe poziția a doua (după Biserică) presa a ajuns tocmai pe poziția a 13-a la capitolul încredere.

Periculos! Tinerii se informează de pe Tik-Tok

„Trebuie să pornim o mare dezbatere națională despre igiena informațională. Dezinformarea e o pandemie pe care noi încă nu am calificat-o. Există canale de Telegram, pagini pe Internet, conturi pe rețelele de socializare care sunt exact ca un virus necunoscut, periculos care îți afectează nu plămânii, ci creierul”, susține Alina Radu, directoarea „Ziarului de Gardă” care apare la Chișinău.

Potrivit ei, mai devreme sau mai târziu, se va recurge la reglementarea surselor online, deoarece acolo se creează „o lume paralelă”. „Și noi, jurnaliștii, trebuie să coborâm din turnul nostru și să acceptăm că jurnalismul adevărat nu mai interesează aproape pe nimeni. Elevii și studenții de azi nu știu ce înseamnă jurnalism și care sunt regulile după care funcționează. Ei se lasă informați de influenceri. Ne scapă publicul nou, care este foarte activ și nu înțelege ce oportunități îi poate oferi informația corectă. 90% din cei care au acces la internet stau pe Facebook și pe alte vreo trei rețele de socializare – pe Tik-Tok și alte platforme toxice care nu sunt reglementate în niciun fel în Republica Moldova. Acolo este cel mai mare pericol - acolo stă Putin, Peskov, acolo stau războiul și trollii”, atenționează jurnalista din Moldova.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.