Ce îi scoate în stradă pe fermierii europeni?

Protestele fermierilor, care au generat deja turbulențe politice în diverse țări ale Europei, au ajuns și în Germania. Într-o săptămână de acțiune la nivel național, agricultorii s-au pronunțat împotriva eliminării planificate a subvenţiei pentru motorina agricolă.

Convoaie cu mii de tractoare și camioane au provocat haos în trafic și au blocat mai multe orașe în ultimele zile. La Emden, producția a fost oprită la uzina Volkswagen. Cu o săptămână înainte, demonstranți furioși l-au împiedicat pe ministrul Economiei, Robert Habeck, să coboare de pe un feribot, în timpul unei vacanțe de familie.

Proteste în toată Europa

În ultimii ani situații asemănătoare au avut loc și în alte părți ale Europei. În Țările de Jos, protestele au fost caracterizate de violență, de încălcări ale vieții private a politicienilor și au dus la perturbări masive ale vieții economice. Fermierii olandezi s-au opus măsurilor de reducere a emisiilor de azot iar protestul lor a stat în cele din urmă la baza nașterii, în 2019, a unui nou partid politic, formațiunea populistă a fermierilor BBB.

Nemulțumirea față de impactul măsurilor de mediu și al costurilor lor ridicate a fost exprimată în stradă și în Belgia, Spania sau Franța. Valul a ajuns și în Polonia și în alte țări est-europene, unde supărarea principală a agricultorilor a fost legată de importul de cereale ieftine din Ucraina. În România, nemulțumirile încep de la accizele pentru carburanți și de la taxele considerate ca fiind exagerate pentru folosirea mașinilor agricole.

Jan Douwe van der Ploeg, fost profesor la Universitatea Wageningen din Olanda, este sociolog specializat în relațiile din lumea agrară și vede un punct comun important în multe dintre aceste proteste: apărarea status quo-ului. Fermierii își doresc să păstreze ”subvențiile primite de-a lungul anilor, combustibilii fosili și pesticidele. Acestea sunt caracteristici clare ale agriculturii industrializate”.

Recoltele și randamentul, viteze diferite

Protestele fermierilor din întreaga Europă nu pot fi pur și simplu încadrate într-un șablon unic. Declanșatorii sunt diferiți în fiecare țară. În Germania este vorba de subvențiile pentru motorina agricolă, în Spania de reduceri ale alocațiilor de apă, în Franța de costurile irigațiilor și ale combustibililor dar și de politica agricolă a UE.

Cu toate acestea, prețurile îngrășămintelor și carburanților au crescut vertiginos în întreaga Europă, în urma invaziei rusești în Ucraina, punând fermierii sub presiune, chiar dacă și prețurile alimentelor au crescut simțitor în supermarketurile europene.

Într-un interviu acordat DW, vicepreședinta Asociației Tineretului Rural din Germania, Anne-Kathrin Meister, a subliniat că recoltele agricole pur și simplu nu pot ține pasul cu creșterea costurilor. ”Prețurile la mașini, pesticide și îngrășăminte nu au crescut niciodată în aceeași măsură cu randamentul”, punctează Meister, care, în anii tinereții, a petrecut mult timp la ferma bunicilor ei din nordul Bavariei. ”Provocările actuale și cele din ultimii ani au venit pur și simplu prea multe simultan”. Accentul protestelor germane s-a concentrat pe combustibil și pe vehicule, dar ”acestea au fost doar picătura care a umplut paharul”.

Fermierii nu se opun din principiu reformelor de mediu, dar au nevoie de mai mult sprijin, pentru că măsurile de mediu au un preț, subliniază Meister. ”Fermierul este primul afectat negativ atunci când flora și fauna sunt în stare proastă”. Dar, adaugă reprezentanta tinerilor din mediul rural, și consumatorii ar trebui să fie pregătiți să plătească pentru reforme.

Sprijin politic din dreapta

Guvernul german este îngrijorat că protestele fermierilor ar putea fi deturnate de extremiștii de dreapta, așa cum a avertizat în această săptămână ministrul de Interne Nancy Faeser. Și colegul ei de la Economie, Habeck, a atras atenția asupra folosirii simbolurilor naționaliste și față de ”fantasmele puciste” care circulau online în contextul protestelor.

Luni, pe multe dintre tractoarele prezente la marșurile fermierilor au putut fi văzute bannere cu logoul partidului populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune politică situată în prezent pe locul doi în sondajele electorale, cu 23% din opțiunile alegătorilor.

Joachim Rukwied, președintele Asociației Fermierilor Germani, a intervenit pentru a transmite că uniunea pe care o reprezintă se distanțează de extremiști: ”Nu vrem grupări de dreapta și alte mișcări radicale subversive la demonstrațiile noastre”, a asigurat Rukwied într-un interviu pentru ziarul Bild am Sonntag. ”Suntem democrați”.

Obiectivele climatice în pericol?

La Bruxelles, autoritățile comunitare sunt îngrijorate de nemulțumirile fermierilor. Există temeri pentru obiectivele climatice ambițioase de abia stabilite de actuala Comisie Europeană. UE dorește să atingă ținta de emisii zero până în 2050. În acest sens, utilizarea pesticidelor chimice în agricultură ar urma să fie redusă cu 50% până în 2030.

Alegeri pentru Parlamentul European sunt programate în luna iunie, iar unii oficiali comunitari se întreabă cu îngrijorare în ce măsură o alunecare spre dreapta a legislativului ar putea zădărnici planurile Comisiei.

Un risc identic a fost remarcat și în dezbaterea politică privind legislația pentru restaurarea naturii, constată Marco Contiero, expert în agricultură la biroul Greenpeace de la Bruxelles. Anul trecut, legea a fost votată cu o majoritate restrânsă în Parlamentul UE, deși Partidul Popular European (de centru-dreapta), a încercat să o blocheze în ultimul moment. PPE este cel mai puternic grup din actualul ciclu legislativ și se poziționează ca reprezentant al intereselor fermierilor în planurile de transformare a terenurilor agricole în zone naturale.

”Partidele conservatoare au decis să folosească sau să abuzeze de problemele agricole în campania electorală pentru a obține rezultate mai bune”, a punctat Contiero, într-un interviu pentru DW.

Între 2005 și 2020, conform statisticilor comunitare puse la dispoziție de Eurostat, citate de Contiero, 5,3 milioane de ferme (cele mai multe mici) s-au închis. Cu toate acestea, suprafața agricolă a rămas neschimbată. Greenpeace consideră că sistemul actual, care împinge fermierii către o agricultură puternic industrializată, nu este fiabil. A continua în același mod nu rezolvă problemele. ”O treime din toate fermele din Europa au dispărut pur și simplu din cauza unor probleme financiare”, remarcă expertul în agricultură. ”A pretinde că a apăra sistemul actual înseamnă a apăra fermierii este o minciună flagrantă”.

Protestele fermierilor au o istorie lungă

Chiar dacă fermierii din Europa ies în stradă astăzi mai des decât acum zece ani, există o lungă istorie de proteste în agricultură, amintește sociologul van der Ploeg. Secolul XX a cunoscut mai multe valuri, inclusiv cele de la începutul anilor 1970, când fermierii din mai multe țări europene au mărșăluit la Bruxelles. În timpul protestelor violente din 1971, un demonstrant a fost chiar ucis de focuri de armă ale poliției.

În trecut, aceste proteste erau conduse de obicei de actori mai mici, explică van der Ploeg. Dar astăzi, cel puțin în Olanda, marii producători agricoli sunt cei care dau tonul. ”Agenda este stabilită de fermele foarte mari”, subliniază sociologul. ”Interesele pe care le reprezintă sunt interesele industriei agricole”.

Rukwied, președintele Asociației Fermierilor Germani, a anunțat, miercuri, că oferta Guvernului federal este inadecvată și a amenințat că protestele vor continua săptămâna viitoare.